In leapsa primita de la Maya trebuia sa precizez care este, din punctul meu de vedere, persoana cea mai periculoasa. Am spus: « Persoana care tine in maini sentimentele mele, persoana care ar avea puterea sa imi franga inima…», indiferent daca ar face-o voluntar sau involuntar.
Nu ma tem de moarte. Indiferent daca ea ar fi dureroasa sau nu. Ma tem insa de un handicap sau de o condamnare la suferinta fizica pe viata. Nu ma tem de catastrofe naturale, cutremure. Ma tem, probabil, de Dumnezeu.
Nu ma tem de un om cu un pistol in mana, ci de omul in mainile caruia sta fericirea mea. Si ma tem, poate, de mine si de dragoste. De mine, pentru ca am un instinct de autodistrugere. De dragoste, pentru ca as deveni un calvar de femeie, sufocanta poate, geloasa cu siguranta, posesiva probabil. As incerca sa imi reprim orice urma din combinatia eu-cicalitoare, eu-excesiv de iubareata, eu-suspicioasa, eu-ingrijorata, eu-cea cu teama de a nu fi ranita si astfel nu as mai fi eu, dar nu pot speria acele maini, pentru ca se spune ca cele mai frumoase haine pentru o femeie sunt mainile unui barbat care o iubeste. Si mie-mi place sa am haine frumoase…
Eu ma tem de mine. Tu de ce te temi ?
Blogu' lu' Pompi 