Scarbita.

Ieri. Si azi. De politica. Si de oameni. Si nu numai.

Revin cu un LE.

LE:

Despre politica o sa va spun pe foarte scurt pentru ca nu e un subiect care te poate conduce la un final, niciodata. Pentru ca mereu e ceva de spus, de adaugat, de corectat.

Singurul lucru pe care vreau sa il precizez e ca, in final, l-am inteles perfect pe Ionut, i-am inteles afinitatea pentru politica. E ca un microb de care nu poti scapa, e ca un drog de care esti dependent, e ca un ceva pe care trebuie sa il alimentezi, mereu si mereu. Duminica si luni am mancat politica pe paine desi e unul din domeniile pe care nu prea dau doi bani. Intamplarea face ca duminica am fost cumva in toiul petrecerii, adicatelea am fost acolo, la alegeri. Am ramas surprinsa de faptul ca multi il votau pe Basescu. Profund surprinsa. Insa acolo unde am fost eu, lumea il vota intr-un numar mai mare pe Antonescu, poate chiar si pe Oprescu, urmati undeva la distanta de Geoana. Asadar in mintea mea intrase ideea ca Antonescu intra sigur in turul doi si ca vom avea si noi un presedinte putin mai rasarit (nu, nu insinuez ca daca iesea el presedinte ne mergea cu MULT mai bine sau ca el nu ar fi furat NIMIC). Seara, cand am ajuns acasa si am aflat ca intra Geoana in turul doi, am fost dezamagita, sincer. Acum nu cred ca ne mai ramane sa spunem decat „Dumnezeu cu mila.” si sa ne…resemnam.

Despre oameni, in general, si despre perioada asta despre care imi place sa spun ca pur si simplu se intampla sa fie luna intr-o planeta de cacat si sa ma irite orice cacat pe care il fac oamenii de cacat… nu tin sa spun prea multe pentru ca se trezeste vreunu’ sa se simta cu musca pe caciula (nu ca nu ar trebui), insa nu ma pot abtine sa spun ca da, urasc sa fiu mintita, urasc sa fiu tratata asa cum nu se cuvine (desi pare-se ca si eu ii tratez pe unii cu fundul), da, urasc sa profiti de mine, da, urasc sa iti vezi de interesele tale, in defavoarea mea, da, urasc sa crezi ca eu trebuie sa fiu mereu la discretia ta, insa tu niciodata la a mea, in general, urasc sa accept toate cacaturile voastre pentru simplul motiv ca suntem prieteni si pentru ca ma vad nevoita mereu sa trec peste. Ei bine, nu vreau sa renunt la prieteni doar din cauza unor anumite toane sau capricii de ale mele, in plus, sunt convinsa ca nici eu nu sunt cel mai bun model de prieten, dar pur si simplu nu pot accepta la infinit anumite lucruri, doar de dragul „prieteniei”.

Mi-am amintit ca atat cu unele prietene bune din scoala generala, cat si cu unele din liceu am intrerupt legatura din cauza unor divergente. Ciudat sau nu, nu regret absolut deloc. Asta a fost trierea prietenilor si ma multumesc sa am doi despre care stiu ca vor fi langa mine indiferent de orice, decat sa am zece care ma parasesc la prima cotitura.

Sunt datoare cu inca doua articole, dupa care ma retrag (adicatelea ma retrag, o saptamana, 5 luni, doi ani).

Toate cele bune!

Anunțuri

Care e valoarea ta?

Cum se copiaza la bac si cum se da spaga pentru note mari, cred ca toata lumea stie. Sau are habar. E absurd sa va enumar metode de copiat. Asa cum e absurd sa dai un bac dupa regulile astea idioate schimbate dupa abrambureala fiecarui ministru. Asa cum e absurd ca un elev din Cuca Macaii sa iti sufle locul la liceu/facultate pen’ca el are 9.99.

Ori dai peste un prof nebun la materia caruia trebuie sa faci rugi la zei, dumnezei, draci sa scoti 5u’, ori dai de o profa pe care o iei la bataie in fata clasei pen’ca tu esti mescher.
Ideea e ca lucrurile sunt cam grave. Indiferent ca intri la un liceu de prestigiu pentru ca ai copiat la vestitele teze nationale, indiferent ca iei bacul cu 9.46 pentru ca ai primit o ciorna-minune, indiferent ca intri la facultate pe baza unei medii incomparabile cu cea a unuia de la un liceu mai bun sau mai slab decat al tau…indiferent ca dai aceleasi subiecte la romana cu cel de la uman, chit ca ai facut 3 sau 7 ore pe saptamana, indiferent ca inveti 4 ani sa intri la Drept si locul ti-l fura un baiatu’-lu’-tata … te numesti elev/student roman.

Ideea e ca pe zi ce trece realizez ca valoarea capacitatilor intelectuale ale unui om este evident sub sau supraapreciata (desi, din punctul meu de vedere, nu diploma il face pe om, nu ea ii modeleaza caracterul, nu ea il face sa simta.)

Si ma-ntreb, oare va veni si la noi vremea in care nu 9.56-le cu care ai luat licenta va conta, ci faptul ca stii sa faci ceva ?

De ce-si rod femeile unghiile, Mitica?

Ma nervozez PENTRU CA / CAND :

-imi dispar/ imi uit ideile geniale

-imi sunt interpretate total anapoda ideile geniale

-raman fara suc ; sau cafea ; sau acetona

-ma doare fundul de la prea-mult-stat-pe-scaun.

Ar mai fi da’ n-am chef.

Ma nervozeaza tare rau Zoso. Si mai nou si Arhi. Bai, deci sunt oamenii astia atat de incredibil de aroganti si de infumurati, ceva de speriat. Asa cum e si Alice, da’ gagica mai are un plus : bubuie de idiotenie. Desi cred ca nici sus-numitii nu fac (neaparat) exceptie de la regula asta. (Daca am mentionat un om pe care voi il apreciati, nu-mi voi cere scuze. Stiu cum e sa se ia cineva de unul din blogerii tai preferati. Poate Zoso atrage publicul, poate Arhi e un nene cu experienta, eu nu dau doi bani pe ei. E punctul meu de vedere.)

Ma enerveaza taranii prosti. Eu am crescut la tara, la bunici, iar de ma faceti taranca (in sensul ala dobitoc al cuvantului) arunc cu rosii dupa voi. Nu stiu sa sap si nici sa mulg vaca si stiu, cu mici exceptii, ce e ala bun simt mai ceva ca un orasean. Asadar ma enerveaza taranii prosti crescuti la oras. Sau nu.

Ma enerveaza pizdele proaste. Pizdele alea care cred ca daca au supt mai multe pule puli Chupa Chups decat toate femeile pe o suprafata de 238.391 km² iti sunt net superioare, indiferent daca tu ai un doctorat in stiinte politice sau daca esti cea mai buna mama din lume.

Ma enerveaza tocilarele incuiate care-s vaci mitzaite; indobitocite de cursuri tocite si de profesori comunisti.

L.E.: O pizda fata ajunge-n info (asta-i un liceu). Dupa discutii seculare ce-au durat 300 de postari pe hi5, se pune intrebarea: cate bai iashte in info? Trei, in pula mea (vorba lu’ Despot). Bine, 4, da’ la Despot erau 3. Acuma problema mea existentiala care iashte? Cum dumnezeii ma-sii va mai inghite pamantul? N-ati murit, mă, de atata prostie? Oare chiar sunt singura care are alergie de gradul I la prostie? Innebunesc, zau. Si-mi mai miorlaie si cainele lu’ vecinu’ in cap, cum dracu’ sa nu te duci dracu’? Îh?!

Mi-e mila de my french manicure, de unghiile mele rosii, mov, bi sau multicolore.

Clrscr;

Se facea ca ma benoclam pe haifaiv si vedeam eu diverse specimene ce au aterizat in vestitul, faimosul, fabulosul C.N.I. Grigore Moisil (asta-i liceul unde, Slava Domnului, am terminat io). In afara de copchile cu dinti de cal si ochelari de tocilare care idolatrizeaza formatiile RBD, Tokio Hotel si Blaxy Girls si fitzoase cu tzoale din mall in 217 culori care o ard aiurea pe chestii gen Claude VonStroke, exista, evident, oameni mai rasariti care ori se perinda pe la olimpiezi olimpiade (stiam pluralul, ca doar sunt o desteapta, l-am pus la foarte misto) ori stau cuminti in banca lor si saliveaza dupa tipii hot ai liceului si barfesc divele din mediul inconjurator (ca de exemplu, EU; eu care salivez adica, nu eu care este diva).

Si se mai facea ca vad una bucata baiat, deloc frumos, deloc urat, ochi verzi (vai, eu urasc ochii verzi), buze mari, numai bune de sarutat privit. Si atata se facea ca ma gandeam ca -desi nu vreau–  totusi vreau sa fiu iar la liceu. Adica un baiat ca cel despre care va ziceam mai sus ma face sa-mi doresc sa fiu iar la liceu si sa schimb priviri nevinovate cu tipi faini. La facultate baietii vor sa para macho maturi, geniali, intangibili. (Deja o dau in sf pentru ca fraza de dinainte ma face sa spun cat de dulci, scumpi, usor de manevrat (yeah, right !) sunt astia micii de liceu. Si-apoi ma auto-contrazic si imi/ va spun ca nu-i deloc asa, ca E si ei baieti cu personalitate si alte bullshituri.)  Iar mie-mi e dor de un flirt nevinovat cu un pustiulica neinitiat in tainele amorului limbajului de programare Pascal. (Nu insinuez ca vreau ca la 20 de ani sa merg sa corup minori, eu vreau ca la 17 ani (adicatelea dat timpu’ inapoi), in liceu, sa flirtez cu tipi faini.) Si mie-mi place sa ajut copiii nestiutori. In ale informaticii. Domeniu in care sunt, evident, nestiutoare, la randu-mi. Dar nici nu conteaza.

program dragostea_e_o_urata;

var x, y:string;

begin

x := ”lo” ;

y:=”ve”;

writeln (x,y) ;

end.

*Ideea postului era alta. Era o idee geniala chiar. Dar asa cum li se intampla doar oamenilor frumosi si destepti ca mine, am fost suprasolicitata in alte parti si mi s-a dus pe apa Sambetei ideea. Pe langa faptul ca articolul meu genial a devenit brusc urat mirositor, las si impresia ca fac referiri si ca imi doresc cu ardoare sa intru la corupere de minori si zau ca nu-i asa. (Zau!)

**Nu stiu cine e baiatul cu ochi verzi. Am stat atatia ani in liceul ala si nu l-am remarcat. Sunt o chioara. Si o urata. Si o prostuta ca-mi uit ideile geniale. Sunt dependenta de cuvantul « genial ». Si cu toate astea, sunt o prostuta. Dar una geniala !

***Clrscr = Sterg ecran (in Pascal), asta ca sa fiu in tandem cu ne-genialitatea mea. Programul (in caz ca ruleaza) afiseaza pe ecran bullshit „love”.