Craciun fericit!

[ Primiti cu colindu’? Ca doara, tulai Doamne, buni is ardelenii, ma! ]

Tare fericita eram io in ziua asta, cu ceva multi ani in urma. Eram extrem de entuziasmata, de abia asteptam sa impodobim bradul, sa primim colindatorii, sa vina Mosu’… Am asteptat ceva ani pan’ sa aflu secretu’: bunicul meu folosea, dooh, o alta usa, ca sa se poata strecura far’ sa-l vad io cand negocia cu Mos Craciun.

Imi pare rau ca am aflat prea repede ca nu exista Mos Craciun. De fapt, imi pare rau ca am aflat punct.

Nu-i asa ca acum ne plangem spunand “Craciunul nu mai e ce era odata…” ? Nu-i asa ca ne enerveaza aglomeratia si frigul si preturile si parca si oamenii ? Nu-i asa ca acum suntem niste tristi? Nu-i asa ca tre’ sa ne dam singuri una dupa ceafa si sa ne bucuram de sarbatoare?

Din pacate, eu nu pot avea alaturi anumite persoane dragi mie. Din pacate, n-am ‘traditionala’ salata boeuf. Din pacate, nici carne de porc nu prea mananc. Dar ma bucur de o sarmalutza. Si de-un cozonac. Si de-un bradutz si de luminite si de globuletze si de fel de fel de minunatii. Si-asa tre’ sa facem toti. Macar azi.

Si macar azi…sa fim mai buni ? Nu. Pentru ca bunatatea nu se poate mima. Precum nici fericirea nu poate fi mimata. Dar poate fi provocata. Chiar de noi insine.

Sa fiti fericiti, c-un zambet tamp pe fatza, sa va bucurati de sarbatoare, de zapada, de colinde, de luminite colorate, sa v-amintiti sa fiti copii, chiar 70 de ati avea.

Sarbatoarea asta-i pura doar prin ochi de copil.

Craciun fericit , dragelor si dragilor !

Cu drag,

A voastra

Hubbis.

Anunțuri

ConcurZ.

‘N-am plecat, deci nu ma-ntorc.’

Nu-nteleg de ce naiba tocmai cand am io chef de luat pauza, se trezeste genialitatea din mine sa debiteze fel de fel de idei de articolase (siropoase, cum altfel ?!) care mai de care mai cu motz.  (Sunt o modesta, stiu.) Si-uite asa vine sfarsitul anului iar eu nu reusesc sa scriu tot ceea ce mi-am propus.

Pana una alta, nu mai pot sa stau ascunsa si sa tac, sa imi imaginez ce as scrie in articole si sa ma abtin ca un diabetic de la dulciuri. (Is mai ceva ca Raduleasca, nu pot sta departe de lumina reflectoarelor.)

Mai ales ca in timp ce faceam munca de cercetare pentru un anumit super-duper articolas m-a traznit o idee : ia sa fac iarasi concuuuurs.

Premiul ? Pai… ma gandeam sa va scot la o cafea, dar io-s aci, voi sunteti la mama naibii, asa ca apelam la varianta de rezerva : va trimiiiiit o felicitare de Craciun dragutzica, frumusica, ne-kitschoasa si cu autograf de la Hubbis. Merge ? Daca va miscati voi dosu’ in Brasov, felicitarea devine cafea in toata regula, jur pe rosu. (Sa precizez, persoanele dubioase is excluse de pe lista de cafea.)

Durata concursului ? De sambata, 19 decembrie, 23.30 pana luni, 21 decembrie, ora 23.30. Marti la ora 00.00 va fi postat castigatorul si tot marti va pun felicitarea la posta.

Regulile ? Lasati-mi aici un comentariu si specificati ca vreti sa participati la concurs. Cand completati campurile necesare postarii comentariului, la mail treceti adresa pe care doriti sa va trimit mailul cu ceea ce trebuie sa faceti. Dupa ce va terminati treaba, imi dati un reply cu munca voastra si primele doua persoane care obtin punctaj maxim sunt declarate castigatoare. In cazul in care mai mult de doua persoane obtin acelasi scor, craciunita mea, Croco, va face o extragere si le va desemna pe cele castigatoare.

Jocul ? What your date said ? What they meant?

Potriviti frazele din coloana A cu cele din coloana B (una din coloane va contine mai multe fraze, astfel incat jocul sa nu fie tocmai usooooor.):

A                                                                             B

I’m kind of tired actually.                           You must be awesome in bed.

You’re an awesome dancer.                        Have a nice life!

–                                                              I’m tired of pretending to have fun.

–                                                              Let’s make this quick.

Raspuns:

You’re an awesome dancer.  =  You must be awesome in bed.

I’m kind of tired actually.      =  I’m tired of pretending to have fun.

[Acesta este doar un exemplu, fiecare va primi pe mail 5 fraze in coloana A si 9 in coloana B.]

Leapsa 2 from DianaEmma.

Mi-a pasat DianaEmma leapsa primelor dati. Multumesc, a fost placut sa-mi amintesc de vremurile bune.

Primul acasa: A fost la bunicii mei, loc unde am stat de la 2 la 14 ani. Acolo-s toate cele care mi-au marcat copilaria: primii prieteni, primul „Elastic”, prima coarda, primul „De-a v-ati ascunselea”, primele „Sticluta cu otrava”, „Ratele si vanatorii”, „Flori, fete sau baieti, melodii sau cantareti”, „Taranul e pe camp”, „Trecea un print calare”, prima bicicleta cu trei roti (rosie cu cosulet alb), primele cazaturi, primele boacane, primele poezii, primii oameni de zapada, primul brad de Craciun, primul oracol completat, primul sarut, prima mana-pe-fund, primele amintiri fericite (prima mana-pe-fund n-ar trebui sa fie tocmai o amintire fericita, dar noh, unii oameni E mai perversi si anormali de fel).

Prima rochita: E foarte greu sa imi amintesc de prima-prima, stiu ca am avut multe-multe (ca doar am fost un copil rasfatat), pot insa sa inchid ochii si sa-mi amintesc perfect cum aratau aproape toate rochitele mele, pe 3 dintre ele le…pastrez pentru fetita mea.

Primele cele-mai-ce incaltari: Niste cizmulite albe superbe, cu niste stelute argintii cumparate de mama din banii lu’ bunicu’. Eram tare mandra de cizmulitele mele si inca ma urasc c-a trebuit sa trec de marimea 26 la picior. Si tot n-o iert pe mama ca le-a dat. Apoi au urmat niste saboti negri din lac, cu talpa putin inalta, adusi de bunicul meu din Republica Moldova. Perechile astea doua de incaltari mi-au marcat copilaria.

Primul caine: De fapt, am crescut alaturi de doi caini: un caine lup caruia ii spuneam … Lupan si o catea-corcitura, numita Moldiţa, care facea multi-multi pui si care-mi insenina zilele. Au murit, pe rand, amandoi.

Primul baiat de care mi-a placut: Se numeste G., aveam amandoi 5 ani. El: blond, ochi albastri. O minunatie de baiat. A facut insa pe el la găgăniţa si de atunci mi-a trecut dragostea. Pentru ca nu-s io aia careia sa-i plaCA CAcaciosii.

Prima formatie al carei fan am fost: André. Aveam toate casetele cu ele, cantam si dansam prin casa, stiam toate versurile pe de rost, aveam coregrafii la piesele lor, la scoala, in pauze sustineam recitaluri alaturi de cateva colege. Inca nu pot sa cred ca a trecut perioada aia.

Primul meu sarut adevarat: Cu L., la 13 ani juma’. Baiatul ala a reusit pur si simplu sa ma faca sa ajung in al noualea cer.

Prima mea iubire: Ramane L.

Primul „Te iubesc”: Ciudat sau nu, cred ca i-a fost adresat lui A., cel mai bun prieten al lui L. Ciudata poveste. Sau sa ii fi fost adresat lui R.? Oricum, in niciunul din cazuri nu vorbeam serios, desi in cazul lui A. am avut un moment in care simteam ca parca-parca. Din pacate, pana la mirifica varsta de 20 de ani n-am reusit sa aflu ce inseamna un „Te iubesc” spus sincer, din inima, pentru un Fat Frumos.

Primele lacrimi din iubire: Au fost pentru L. sau pentru Fat Frumos, habar n-am. Intotdeauna am sustinut sus si tare ca „Nu am plans niciodata pentru vreun baiat.” dar iata ca a sosit momentul adevarului.

Leapsa o pasez celor trei crai de la rasarit: Koodoo, Invatatorul si ChuckNorris pentru ca sunt absolut convinsa ca o veti face in cele mai amuzante moduri cu putinta (nu trebuie sa folositi primele mele dati, ci sa va imaginati un primul/o prima in…orice; desi ar fi amuzant sa aflu care fu prima voastra rochita si prima mana-pe-fund). Daca incercati sa va sustrageti va asteapta un mare si calduros .

LE: Leapsa a, vorba ei, furat-o pe sestache si gagica faina de scrie pe de fete.