Scroland azi pe Facebook, mi-am luat un ragaz dupa postarea asta. Imi era deja cunoscuta informatia. Asta nu inseamna insa ca sunt imuna atunci cand o persoana nefericita vine si isi varsa frustrarile in ograda mea.
O prietena a fost “trasa la raspundere” pentru un cadou „prea” scump pe care mi l-a facut.
Eu am fost judecata pentru un cadou „prea” scump pe care l-am facut.
Am fost judecata pentru ca am un salariu mai mare decat altcineva, desigur, “pentru ca ai noroc”, nu pentru ca munca mea e de calitate, nu pentru ca muncesc uneori pana la epuizare si caut constant sa evoluez profesional.
Am fost criticata pentru ca sunt un overthinker si despic firul in patru, desigur, pentru ca asta ma face naspa, nu pentru ca e injust sa mi se ceara sa neg ceea ce sunt ca om.
Sunt ironizata cand explic cum se poate evita o greseala pe viitor si care e impactul ei, desigur, pentru ca sunt eu ciufuta, nu pentru ca cineva a facut greseala.
Inteleg ca, in cele mai multe cazuri, lucrurile astea nu sunt despre mine, ci despre ei.
Inteleg teoria conform careia totul tine de cum reactionam noi la o situatie sau la un om.
Insa, la nivel practic, din pacate, nu sunt chiar acolo. Nu-s imuna. Si, uneori, ma mai ranesc lucrurile astea.
Incercati sa va vindecati ranile si traumele si frustrarile. Fiti curiosi, invatati sa fiti mai empatici, vindecati lucrurile astea pentru a fi voi niste oameni mai frumosi si niste prieteni sau parteneri mai buni.
Igiena emotionala e cel putin la fel de importanta ca spalatul pe dinti si, cu siguranta, mult mai importanta decat genutele false si cele cateva kilograme in plus.
Ganduri bune!
Blogu' lu' Pompi 