„I’m not mad… I’m just disappointed.”

Desi puteam afirma pana zilele trecute ca viata mea trece printr-o perioada frumoasa, in care faptul ca ma simt bine, spiritual, compenseaza orice alta realizare care intarzie sa apara, incep sa realizez acum ca zilele astea sunt rau nu doar fizic (health issues- parc-as fi bunica-mea, numa’ aia mai ia pastille cu pumnu’), ci si…

In niciun caz nu reprosez sau nu dau vina pe oameni. Observ insa ca cel mai mare rau mi-l pot face doar oamenii. Fiind neoameni. Si zau ca mi-e tare greu sa raman imuna si sa ignor toate rautatile oamenilor de nimic. Desi, cumva, am inceput sa incerc sa ii inteleg. Oamenii sunt rai pentru ca … asa sunt ei. Sau nu sunt rai per ansamblu, ci au partile lor proaste. Asa cum le am si eu pe ale mele. Atat ca eu nu imprastii rautate voluntar. Dar inteleg, zau, faptul ca unii oameni asa sunt facuti, formati, sa te raneasca. Asta o fi scopul lor in viata. In viata ta, cel putin.

Si cred ca, gandind asa, faptul ca ei ma ranesc doare, cumva, mai putin. Cred ca ii privesc ca pe niste oameni care au o boala. Ca tot e campania aia hidoasa, din punctul meu de vedere, al celor de la uraste.ro. Eu zic uraste boala, nu omul. Cam asa si cu rautatile astea mici, desi, intr-un fel, e alegerea lor sa fie astfel, si nu altfel.  Desi cred ca nu e greu sa-ti dai seama ca NU involuntar faci lucrurile astea rele, spun cu toata convingerea ca incerc sa nu-i mai judec. Imi indrept mai mult atentia asupra mea, asupra modului in care percep eu cuvintele urate sau faptele astea murdare, josnice. Caci aici am carente si nu reusesc sa adopt atitudinea de “Zau ca nu-mi pasa.”

In general, mi se spune ca-s ingamfata, dar de fapt, sunt doar foarte selectiva cu oamenii carora le-ncredintez prietenia mea, increderea, gandurile s.a. Si, in general, am nas la oameni, ii miros imediat pe cei in care n-ar trebui sa ma-ncred. Dar cred ca, uneori, intalnesc oameni care se dau asa cu un parfum special, cu bule fermecate si picuri vrajiti, de-mi muta nasul si-n loc de rahat, simt miros de levantica. (Hai ca n-are cum sa nu va placa metafora asta!)

Din pacate, intamplarile astea nu fac altceva decat sa ma faca si mai selectiva, si mai neincrezatoare, si mai suspicioasa, insa, ce e cel mai important, ma dezamagesc atat de tare. Si cred ca dezamagirea e una dintre bolile pe care greu le mai vindeci.

Indiferent ca oamenii-s egoisti si-si vad mai intai de binele lor, sufletul lor, fericirea lor, indiferent daca ei calca pe cadavre, indiferent ca oamenii-s nasoli, si nu-s sinceri si te tradeaza, indiferent ca oamenii sunt imaturi si te dezamagesc, uitand de ce-i important, de fapt, indiferent daca oamenii-s profitori si manipulatori si intriganti si invidiosi si prefacuti, incearca sa-nveti sa nu te lasi ranit. Caci, uneori, doar pe tine te ai si… n-ai vrea sa te ai mort pe dinauntru.

*

„Don’t lower your standards. Instead, wait for people to rise up to your expectations.”

„There’s just not enough toilet paper in the world to clean up all this crap some people create.”

„Sometimesc the things we can’t change, end up changing us.”

„Sometimes it takes the worst pain to bring about the best change.”

„Arguing isn’t communicating, it’s noise.”

„Life can only be understood backwards, but it must be lived forward.”

„The things you say about others, also say a lot about you.”

„Sometimes you just need to distance yourself from people. If they care, they’ll notice. If they don’t, you know where you stand.”

„Nu te plange ca esti strivit, daca te-ai facut vierme.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s