„If I compromise, I’d be living lies.”

Uneori… iti imaginezi ca nu te-ai putea indragosti de o persoana careia sa nu-i placa plimbarile pe malul marii, de o persoana care sa nu inteleaga versurile melodiilor tale preferate, de o persoana care sa nu considere draguta slabiciunea ta pentru fel de fel de accesorii, de o persoana careia sa nu-i placa sa leneveasca in pat sau care sa nu doarma niciodata pana la pranz.

Iti imaginai ca va simti gustul cafelei cu lapte la fel cum il simti si tu in diminetile somnoroase si ploioase… Ca ii va placea sa priveasca noaptea luminitele orasului… Ca va dansa la fel de bine ca tine si ca veti fi cuplul ideal pe ringul de dans, in pat, in societate, in viata. Ca va fi omul caruia ii vei arunca cel mai strengar zambet si aceeasi privire topita chiar si peste 10 ani de casnicie.

Probabil iti imaginai ca va fi omul care te va intelege, care te va ajuta sa te maturizezi si, cumva, sa devii mai puternica.

Cu siguranta nu iti imaginai ca vei adora la el aroganta cu care raspunde arogantei tale, inaccesibilitatea lui, faptul ca te scoate din sarite, faptul ca te ignora pana te calmezi, faptul ca nu-l poti citi, faptul ca intr-un singur om gasesti doze ridicate atat de maturitate, cat si de puerilitate simpatica; ironiile lui fine, sarcasmul caracteristic, incapatanarea ridicola, neputinta lui de a rezista celor mai stupide si infantile pofte ale tale, pasiunea pe care a facut-o pentru ceva insignifiant pentru tine, prostiile carora le acorda mult prea multa atentie, rasul ala enervant de zgomotos,  faptul ca e exagerat de slab sau ca are parul cret, aventurile cu baietii lui, faptul ca e prea sensibil uneori sau faptul ca-si pune masca de dur alteori. Usoara lui infatuare, gelozia lui inspirata nu de orgoliu, ci de o usoara teama de a te pierde sau incercarile lui stangace de a te face geloasa; sau chiar incercarile lui de a te asigura ca e doar al tau; romantismul lui exagerat de dulce sau fastaceala lui legata de parintii tai. Faptul ca e atat de independent si razvratit. Defectele alea simpatice, exact.

*

Nu mi-am imaginat niciodata ca imi va placea omul total opus celui pe care mi-l imaginam aproape perfect pentru mine. Nu mi-am imaginat niciodata ca un om calm, pasnic, rabdator, cu bun simt m-ar putea pune cu botul pe labe. Ca-mi va fura controlul. Ca ma va stimula, ca ma va pune sa-mi ridic semne de intrebare, ca-mi va fura siguranta. Ca ma va face sa ma-ndragostesc de el. – Si nici n-a facut-o. Pentru ca nu a reusit sa-mi arate de ce naibii mi-as dori sa stau cu un om ca el.

Nu vreau sa imi imaginez ca voi sta cu un om pe care sa nu-l miste vibratiile unei chitari sau atingerea clapelor unui pian. Sau care sa nu-mi respecte dorinta exagerata de intimidate. Sau care sa imi cumpere un inel de logodna dezamagitor. Un om care sa nu vada momentele simpatice ale mamei mele sau care sa nu realizeze cat tin la bunicul meu. Un om care sa nu ma dadaceasca atunci cand am o banala raceala sau un om care sa nu considere macar o idee simpatica infantilitatea si naivitatea caracteristice mie, dar si scorpicenia usor rautacioasa.

Nu vreau sa imi imaginez ca imi voi petrece tot restul zilelor cu genul ala de om care nu se ridica de la masa intr-un local – sa danseze cu mine. Si sa danseze al naibii de bine! Sa nu fie omul ala extaziat de o trupa cu un solist genial – condamnare la o viata plina de plictis.

Nu imi doresc un om pentru care sa conteze mai mult felul in care e vazut de ceilalti decat satisfactia, libertatea, distractia lui si a mea. Nu imi doresc un om care sa nu se certe cu mine – chit ca tot ceea ca ar face ar fi sa ma ia peste picior la fiecare isterie de-a mea. Si sa-i mai convinga si pe aia mici sa-mi aplice acelasi tratament. – Ar fi defectul ala simpatic si omul ala dragut pentru care ar merita sa faci un compromis – sau poate tocmai asta e ideea, ca nici macar nu l-ai mai considera un compromis, ci mai degraba l-ai compara cu o tarta cu fructe de padure dulci-amarui care te asteptai sa nu iti placa, dar care, cumva, e tot ce ti-ai putea dori in secunda aia.

*

“The minute you settle for less than you deserve, you get even less than you settled for.”

Anunțuri

11 gânduri despre “„If I compromise, I’d be living lies.”

  1. Dar el stie ce simti pentru el? Din tot ce am citit nu prea cred…. Bai, dar unde naiba ii cauti? Prince Charming poate fi chiar langa tine si esti blonda si nu il vezi… 🙂

  2. însă rareori viaţa te va întreba dacă vrei sau nu, aşa că de cele mai multe ori te vei vedea pusă-n faţa faptului împlinit, oricât ţi-ai dori să te împotriveşti, aşa că e mai mult decât probabil să te îndrăgosteşti iremediabil de chiar omul „defect” pe care l-ai descris mai sus. sâc ! 😀

  3. @Grapefruits: Era sa iti zic „never gonna happen”, dar asta n-ar fi ok pentru mine! :)) Deci nu, inca nu. O sa va dati seama cand o sa fiu topit de indragostita. 🙂

    @Alin: Nu am spus ca simt momentan ceva pentru cineva. 😛 Prince Charming se charmuieste pentru momentul in care ma va intalni pe mine. :))

    @Alex’andra: Oooh, de omul ala defect clar m-as indragosti, crede-ma! 🙂 Si stiu ca parca tu erai exemplul ala de „iepure sarit de unde nu te astepti” si nu cred ca nu exista posibilitatea sa nu mi se intample asta, incercam doar sa sustin ca n-ar trebui sa ne multumim cu putin doar din lipsa de altceva mai bun.

    @Alecss: Ai vrea tu sa fii omul ala descris mai sus! 😛

  4. N-ai ce face… viața te va surprinde mereu cu ceea ce poți să iubești și cu ceea ce nu poți să iubești, cu ceea ce poți trece peste și cu ceea ce nu poți trece peste.

    Sometimes you do not find out what it is worth if you do not compromise.

  5. Bine ca stii ce vrei in primul rand, in al 2 lea rand subscriu ce a spus Diana, te va „plesni” viata si parca vad ca vei ajunge sa iubesti ce nu credeai c-ai sa iubesti si-ai sa accepti ce nu credeai c-ai sa accepti si etc.etc.etc.

  6. Alina, n-am spus ca nu e posibil sa mi se intample asta si… nu de asta ma tem. Ma tem insa sa nu accept mai mult decat ar fi in regula sa accept, stii?

  7. Dar nici eu n-am spus ca ai fi spus ca dincolo de ameteala ta esti destul de realista.
    Si iti inteleg si cunosc teama si e mai mult decat posibil sa te trezesti acceptant mai mult/e decat credeai dar asta nu poate fi neaparat un lucru rau.

  8. Dupa cum spune si addicted, acceptarea unor lucruri nu e intotdeauna un lucru rau. Stii cum e , mai trebuie sa lasi si de la tine pentru a avea mai mult. Poate omul acela te va suprinde cand te vei astepta mai putin..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s