„Te iubesc” in limba mea.

Stiu ca vorbeam cu Ada despre asta si ideea va porni, da, de la “ Nu prea vreau sa fiu casatorita cu cineva caruia sa nu ii pot spune “Te iubesc” in limba mea.”

Acum, eu stiu ca nu putem alege, din pacate, de cine ne indragostim… Stiu si ca-mi plac tipii cu accent britanic, am o oarecare slabiciune pentru un anumit tip de negri, mi-ar placea, poate, sa fiu casatorita cu un francez si sa mi se spuna « Je t’aime, ma vie ! » si sa ma plimbe pe bulevardele pariziene, poate mi-ar placea vreun grec ca dintr-aia de-i vad eu prin filme, dar am o mare problema : eu … cam vreau un romanas… Desi avem si noi specimene uratele, cocalari, marlani, bautori de bere, tarani de oras, parca imi doresc sa fiu in primul rand cu un om caruia sa ii spun si care sa imi raspunda cu « Te iubesc. » si nu cu I love you, Ich liebe dich, Je t’aime, Obiceam te, Szeretlek, Eu te amo, Ti amo sau Kimi o ai shiteru. Imi doresc un om care sa zburde cu mine pe melodiile formatiei Voltaj, sa cantam impreuna pe versurile celor de la Holograf in concerte, sa stie ce-nseamna „Maxim am spuuuus!” sau „6 cai frumosi” (ce superficiala mi-s), sa nu-ncerc sa-mi prind urechile cautand semnificatii ale unor cuvinte vai-mama pentru mine, sa ne-njuram frumos la nervi pe romaneste, sa ma cert cu el in romaneste, sa imi invat copiii romaneste, nu italiana, sa nu spun „Oh, Goooood!” in pat, sa nu strig „Ooooh, Altin!” cand pot striga fain-frumos „Mnoh, ioaaaaai, Gheorghe!”.

Nu e vorba doar de invatat o limba straina, de cunoscut traditii si obiceiuri, de obisnuit cu locuri noi si temperamente noi… Poate apreciez siguranta pe care mi-o ofera un partener cu aceeasi nationalitate ca a mea, pentru ca banuiesc ca da, despre siguranta sau nesiguranta mea vorbim, despre nationalism mai putin, insa cu siguranta despre un usor egoism, despre habar nu am ce…

Ciudat e ca am impresia ca viata-mi va da o mare, lata, dura palma si ma voi indragosti taman de cine nu trebuie. Asa cum obisnuiesc sa fac. Dar nu-i nimic, ma pot obisnui si cu asta…

Anunțuri

Un gând despre “„Te iubesc” in limba mea.

Comentariile nu sunt permise.