Postul de pe pagina de About me, post ce cuprinde un singur amarat de randulet (Sunt un copil naiv, defect intr-o lume nebuna. Ajunge atat.), este pe locul doi in topul « Cele mai populare articole » de pe al meu blog. Vad zilnic in panoul de control WordPress tip: Updatează pagina ”About” astfel încât cititorii tăi să afle mai multe despre tine. Cred ca,curiozitatea e un atribut cu care ne nastem; la unii se dezvolta mai mult, la altii mai putin; unii reusesc sa o stapaneasca, altii sunt stapaniti de ea.
E, probabil, firesc sa iti doresti sa stii cine e omul care scrie. Intri in pagina de « About » si incerci sa afli cati ani are, ce mananca, ce haine poarta si cat poarta la pantofi cel ce scrie. Acolo vei afla doar ce vrea el sa afli, doar ce poate el sa spuna. Citindu-l, avand, de ce nu, rabdare sa parcurgi alaturi de el randuletele unui articol, obtii mai multe informatii decat ai putea obtine intr-o simpla pagina de « About ». Dar tu vrei mai mult, vrei ceva concret, vrei pe scurt. Daca esti un ignorant, te-nteleg, desi nu iti gasesc justificare. Daca blogerul pe care il citesti nu isi dezvaluie identitatea, precum Bad Pitzi, esti captivat, fermecat, atras de mister. Si iei lucrurile ca atare.
Ma numesc Pompilia. Am 20 de ani. Neimpliniti. E, insa, cam tarziu sa ne spunem „Incantat(a) de cunostinta.” M-am autointitulat Hubba Bubba pentru ca imi place cum suna, pentru ca e copilaros si parca suna a culoare, a miros de capsuni, a balonase mari, a vis. Insa gumele Hubba Bubba sunt scumpe si proaste. Zau. La inceput au un gust super duper, faci balonase gigante, insa in cateva minute gustul se duce si guma devine, scuzati-mi limbajul, de cacat. Ma tem insa ca,coincidenta face ca in viata reala sa fiu putin ca guma Hubba Bubba. Grozava la inceput, de cacat pe parcurs. Dar poate se gaseste cineva sa ma vada invers. Sau geniala de la inceput pan’ la sfarsit. Imi doresc doar ca eu si cel ce ma iubeste sa ma vad/ vada asa cum sunt. Fara sub si supra aprecieri.Cu defecte. Si calitati. Si defecte.
E drept ca e imposibil sa fii 100% obiectiv in ceea ce te priveste; e drept ca e greu sa fii realist; avem tendinta sa ne subapreciem, sau, daca ne numim Nikita, sa ne supraapreciem.
Dar ce-ar fi sa ne uitam in oglinda in ochii nostri si sa ne iubim? Cu defecte. Si calitati. Pentru ca ne-am simti mai bine, mai impacati cu noi insine, am fi mai increzatori. Si nu e doar chestie de teorie, increderea in sine atrage mai mult decat un bust de 100 de centimetri sau o talie de 60.
Indiferent de cat de defecti va vedeti, indiferent de cat de mult ii dezamagiti pe ceilalti, indiferent de cat de mult gresiti, capul sus si privirea inainte. Asta imi spune mereu bunicul meu cand lumea mi se prabuseste. Mereu imi dau lacrimile. Rareori pun treaba in practica. Incerc, insa, azi.
Nu fac bani din blog. Nu scriu pentru a-mi varsa frustrarile. Nu scriu pentru a parea mai interesanta. Scriu pentru ca-mi face bine. Pentru ca reusesc astfel sa nu uit cum se vorbeste si scrie corect romaneste. Pentru ca imi place sa cred ca mi-am facut prieteni virtuali, alaturi de care cresc in fiecare zi. Pentru ca aici am curaj sa imi dau jos masca. Si sa fiu eu.
Blogu' lu' Pompi 
cum ziceam mai demult suntem defecti perfecti 🙂
imi place cum gandesti ,chiar daca asa putini ani.asta imi demonstreaza ca nu un numar ne arata cum suntem ca oameni si nici cum ar trebui sa fim
Multumesc, Maya.
Nicely said. Multumesc pentru faptul ca m-ai pus acolo, in dreapta.
citind randurile atle, imi amintesc cum, in copilarie, eu nu invatasem inca sa fac baloane din guma, asa ca ma urcam pe un scaunel si ma ridicam spre fata mamei. ea`mi facea baloanele si imi oferea placerea de a le sparge.
hubba bubba de mere ..verzi…da` nu asta de acum, aia, cums e facea „Atunci” :X yumyyy
imi place ce scrii si cum scrii. consider ca mai ai multe de spus si ca Hubba Bubba nu ti se potriveste. ce zici de… „wanna be” ?
kOoDoO, multumesc; si cu placere.
Alex’andra, si mie imi placea Hubba Bubba de mere dar mai era una rosie, de cirese cred, yammy yammy.
Escu, multumesc. Doar ca mai degraba ma intitulez Hubba Bubba(=veselie,culoare,miros) decat Wanna Be. Eu nu vreau sa fiu ceva, eu sunt ceva. Si chiar mai mult decat ceva.
Apreciem oamenii pentru calităţile lor.
Îi iubim pentru defecte.
Asculta-l pe bunicul tau ca are dreptate. Ce-as intoarce si eu anii sa mai pot schimba o vorba la un pahar de vin, asezonat cu branza de oi, mamaliga, rosii si castraveti la 12:00 in fiecare zi. Era parca un ritual 😉 Frumos scrii tu….
Invatatorule, iti multumesc. Stiu ca are dreptate dar mai mereu e prea greu sa o si pot face…
Ionut, adevar graiesti.
Si eu am un About me destul de vag… dar cu mai multe cuvinte. :))
Nu pentru aerul ala de mister; ci pentru ca scopul blogului nu sunt eu, cine sunt eu, ce fac eu… Desi daca m-a intrebat cineva ceva concret, am raspuns.
Ai foarte mare dreptate cu increderea in sine.
Si nu esti ca o guma Hubba Bubba 😛 cel putin nu pe final.
Pingback: Ganduri rupte din mine
DianaEmma, stiu ca am dreptate cu increderea in sine. O testasem chiar in acea zi.
Si sper, sper sa nu fiu de cacat la final dar…
Sunt curios… tare…. esti frumoasa? Arati bine?
Nu, nu sunt frumoasa. Dar cred ca nu sunt nici dizgratioasa. Curiozitate satisfacuta?;))
doar partial. descrierea ta te plaseaza la „nici prea prea, nici foarte foarte”. dai dovada de modestie, si (ar fi trebuit in primul rand) de mister. am citit putin si din postari, ca sa-mi fac o idee despre modul de gandire… dar tot aspectul fizic m-ar interesa mai tare. un reper, o asemanare cu cineva?
Chiar specific in primul meu post ca sunt „nici prea prea, nici foarte foarte”. Specific ca am sani mici si solduri late; picioare scurte s.a. Nu sunt complexata de felul in care arat si nici nu ma supraapreciez. Nu sunt modesta si nici misterioasa. Nu seman nici cu Angelina Jolie, nici cu Scarlett Johansson.
Pe o scara de la 1 la 10 sunt de…6, probabil.
Da-mi un motiv pentru care ar trebui sa iti satisfac curiozitatea legata de felul in care arat:))
Si eventual, daca doresti, convinge-ma ca nu esti ignorant pentru ca te intereseaza mai mult aspectul meu fizic si nu modul de gandire.
Un motiv? DEOARECE! E bun? Sau mai caut?
Ma intereseaza mai mult aspectul fizic pentru ca modul de gandire cred ca e cel transpus in postarile de pe blog. Sau ma insel? Ai o dubla personalitate?
Eram doar curios cum arata Hubba Bubba, te deranjeaza in mod deosebit?
Poate sunt vreun psihopat sau gen care iti inchina un altar si-ti face papusi woodoo… fereste-te sa umbli prin locurile intunecate singura :))
Nu sufar de dubla personalitate; exista insa o diferenta intre omul de pe blog si omul din realitate; precum spuneam, pe blog imi e mult mai usor sa fiu eu, e ca si cum as lasa o masca sa cada.
Nu ma deranjeaza, psihopatule:))):)))
Voiam doar sa vad daca esti, cum spuneam in comentariul de mai sus, ignorant intrucat te intereseaza mai mult fizicul decat creierul.
Probabil o sa urmeze si o poza cu mine, postata pe blog. Sa satisfac o gama cat mai larga de curiozitati si curiosi:))
Pentru alte intrebari sau nelamuriri, ma gasesti tot aici:p
Grele domle’… pentru unii e ca si cum ar incerca sa-si vada fundul de la spate. 🙂
„Ca sa poti privi trebuie sa stii sa asculti!”… Nu stiu cine a zis-o, asa ca pana o revendica cineva mi-o insusesc 😀
Numai bine
Bun articol!
M-am confruntat si eu cu chestia asta, „setea” de cunoastere si de amanunte picante… frate, nu stau sa ti le pun pe tava, daca ai interes cauti si citesti… asa ajungi sa cunosti destul.
Esti o scumpa, se vede ca esti scorpiutza de-a mea! 😀
Ada, evident, omul te poate cunoaste mult mai bine citindu-te.
Normal ca-s scumpa:)) Ah, de-ar sti toata lumea ce scorpii sunt scorpioancele.
Din experienta mea cu diverse persoane… desi sunt scorpii scorpionii/scorpioancele au acolo in starfundul lor un suflet atat de mare si cald… trebuie doar sa ajungi pana acolo. 😀
DianaEmma, esti una dintre putinii. Putinii care incearca sa vada dincolo de. Si care si reusesc.
abia ti-am descoperit blogul si imi place numele 🙂 insa cred ca esti speciala de la inceput pana la sfarsit 😀
Mersi, Irina, sper sa fie asa;)
Sunt un pic invidios pe modul cum ti-a reusit prezentarea „About”-ului. Sincer, simplu si direct. Cum ar trebui sa fie toate lucrurile in viata asta. Pacat ca nu sunt. Mult succes in continuare cu blogul, e diferit fata de marea de mediocritate pe care am intalnit-o in putinele mele drumuri fara praf prin blogosfera romaneasca. Tine-o tot asa..
Iti multumesc… Stii cat de mult ma ajuta comentariile ca cel lasat de tine? Nu pentru ca mi-ar creste stima de mine insumi, nu sunt un om plin de el. Ci pentru ca…e grozav ca oamenii sa ma aprecieze, nu pentru ca as avea cine stie ce mare talent, ci pentru simplul fapt ca sunt … om.
Sa cresti mare. Esti un om deosebit.
Eh, daca mai aud multe complimente poate mi se urca la cap:))
O seara placuta!
Multumesc la fel.
Foarte frumos.chiar imi place 😉