De-a lungul vietii am cunoscut, evident, oameni…oameni buni, oameni rai…oameni care au avut ceva de spus, oameni care au trecut pe langa mine si pe care nu i-am putut vedea, din cauza mea sau din cauza lor.
Am avut de suferit de pe urma unor oameni…am avut de castigat de pe urma altora…mi-am facut dusmani(Doamne, ma simt ca Guta la faza asta), am castigat prieteni…putini, da’ buni…I-am urmarit indragostindu-se, despartindu-se, suferind, casatorindu-se. Am incercat sa le fiu un bun prieten…dar sunt groaznica atunci cand vine vorba sa dau sfaturi cuiva…nu ma pricep si punct…si mi se pare insuficient sa le spun asta si sa le spun « sunt aici pentru tine cand ai nevoie de mine »…dar o fac si sper ca ei sa ma inteleaga…pentru ca o spun din suflet.
Prieteniile adevarate sunt atat de rare in ziua de azi…mult mai rare decat stiu deja unii ca ar fi. Nu am nevoie de un prieten doar ca sa ma insoteasca la cumparaturi sau la un film sau la o plimbare. Am nevoie de un prieten care sa fie langa mine si sa ma imbratiseze atunci cand am lacrimi pe obraz. Am nevoie de un prieten care sa fie langa mine atunci cand ma tavalesc de ras. Am nevoie de un prieten care sa ma asculte…sa-mi asculte toate aberatiile posibile si imposibile. Si mai presus de toate sa le inteleaga.
Daca ai un astfel de prieten, multumeste-i pentru ca exista. Iubeste-l. Imbratiseaza-l cand ii e greu. Razi cu el(nu de el) atunci cand e neindemanatic. Ajuta-l. Invata-l. Si zambeste-i inca o data. Va fi greu sau chiar imposibil sa gasesti unul la fel. Nu il pierde. Odata pierdut, e bun dus. Nu cred in lucrurile innodate. Asta se aplica si in prietenii si in relatii de iubire sau probabil de orice fel. Odata ce ata s-a rupt, degeaba ii faci nod. Se vede clar ca a fost innodata. Odata ce o foaie a fost rupta, degeaba o lipesti cu scoci. Se vede ruptura, se vede scociul. Asadar ai grija de prieteniile tale. Poti sa ai 100 de prieteni, doar 2-3 vor fi adevarati. Doar 2-3 sau poate doar unul vor sta langa tine cand simti ca intreaga ta lume se prabuseste. Doar ei vor fi aceia care nu vor arata cu degetul catre tine, nu vor rade, nu te vor condamna cand ai facut ceva gresit. Te vor ajuta sa intelegi care ti-a fost greseala, te vor ajuta sa o repari, lasa-i doar sa te ajute, nu te incapatana sa crezi doar in ceea ce gandesti tu(aici, la ultima parte, eu una inca lucrez).
Asteapta-te sa fii dezamagit, nu o data, nu de doua ori, ci de mai multe ori. Si tu vei dezamagi, nu o data, nu de doua ori ci de nenumarate ori. Dar o raza de soare in momentul in care pe strada ta va ploua va compensa micile dezamagiri, scurtele clipe nereusite.
Zambeste mai frumos decat ti se zambeste. Daruieste mai mult decat primesti. Iubeste mai mult decat esti iubit.
nu am c comenta…. doar t aprob. chiar ai dreptate al faza cu prietenii si cu pierdutul lor uneori din prostie, trist dar adevarat, si sunt foarte greu d gasit cei adevarati…
da….dar oare daca esti dezamagit de mai multe ori…de aceeasi persoana…cu timpul devi imun …sau doare la fel??
hmmm…eu inca lucrez la „imunitate”…numai ca inima mea nu ma prea asculta, are propria-i ratiune… cred ca pana la urma tine de fiecare din noi, nu?
Prietena mea cea mai buna nu pot sa spun ca m-a dezamagit, dar pot spune ca a avut momente in care nu a fost tocmai ceea ce se cheama „cel mai bun prieten”. Dar nici eu nu am fost pentru ea sau pentru altii. Suntem oameni, suntem imperfecti, gresim.
Daca esti dezamagit de mai multe ori…nu devii imun, dar nu cred ca doare la fel.
„Imunitatea” mea e la pamant. Sunt uneori dezamagita sau tradata de prieteni dar vrand-nevrand trec peste. Uneori trebuie sa facem si compromisuri. Dar sa avem grija insa cat de mult ne-ar putea afecta pe noi respectivele compromisuri.
Toate dezamagirile, oricat de multe ar fi, nu conteaza daca ai castigat in timpul vietii un singur prieten adevarat.
Asa este, DianaEmma, ai dreptate. Multumesc de vizita. Te mai astept pe aici.
Slava Domnului ca am multe prietene, sunt mandra ca pot afirma sus si tare ca DA, AM MAI MULTE FOARTE BUNE PRIETENE!! …numai ca ne desparte distanta, iar eu simt nevoia sa am langa mine mereu macar o prietena…ce te faci cand crezi ca ti-ai mai facut una si de fapt…nu e asa?
Georgiana, inseamna ca esti un om norocos. Pentru ca in zilele noastre e foarte greu sa ai prieteni adevarati. Pentru ca in zilele noastre…oamenii…nu mai sunt oameni.
La intrebarea ta…nu cred ca am raspuns.
hmmmm,ciudat articolul asta … ma surprinde ca tu poti sa vorbesti despre asa cva… si nu lua comentariul meu ca o insulta sau altcva …e doar o simpla constatare si stii bine de ce e asa!
@ruxir: Auzi dar chestiile ca : „De-a lungul vietii am cunoscut, evident, oameni…oameni buni, oameni rai…” si „Am avut de suferit de pe urma unor oameni…am avut de castigat de pe urma altora…mi-am facut dusmani […] am castigat prieteni… ” nu iti spun nimic? Eu vorbesc aici de prietenii adevarate, nu de „prietenii ” cu oameni falsi. Si da, pot sa vorbesc despre ce vreau. Pentru ca eu una vorbesc din inima. Si inima mea nu e neagra. Hai sa lasam razboiala la o parte. Comenteaza la mine pe blog daca ai ceva concret de zis si bine argumentat. Pot sa scriu un astfel de articol despre prietenie pentru ca ma inspira doi, trei sau poate un singur prieten. Daca m-ar fi inspirat alti oameni (ma abtin sa dau exemple) as fi scris un articol despre altceva.
acida si frustratata…cam asta t caracterizeaza…cat despre vorbitu din inima la tine nush …e ciudat sincer, nu prea cred k ai idee c inseamna :))) „Si inima mea nu e neagra” oare??!! tk! zbye!!!
@ruxir: Ma abtin sa iti dau replica pe care o meriti. „Acida si frustrata”? Nu, scumpo, singurul lucru pe care il fac e sa ma apar de comentariile tale. Vorbesti dintr-o perspectiva subiectiva, vorbesti din punctul TAU de vedere. Tu crezi ca tu ai dreptate in privinta anumitor lucruri, eu cred ca eu am dreptate. Tu crezi ca eu am gresit in privinta anumitor lucruri, eu cred ca tu ai gresit. Nu are niciun rost sa vedem care pe care. Nu, nu am inima neagra. Nu, nu ma intereseaza ce crezi tu. Daca vrei sa comentezi, comenteaza cu argumente solide articolul si nu persoana care l-a scris.
Pingback: Despre prietenie, da… « Hubba Bubba's Blog